duminică, aprilie 23, 2006

Coji de ouă cu aromă de Paşte



Pământul îşi întoarce spatele către Soare, sirenele cântă un cântec de leagăn iar sufletul pune minţii întrebări care te fac să te zvârcoleşti. Şi freamătul nu este niciodată în zadar.

Cum ar fi ziua dacă n-ar fi soare? sau cafeaua fără cană? Cum ar fi dacă fanteziile ar deveni realitate? sau dacă ţi-ai putea imagina, chiar şi pentru o singură secundă, infinitul?

Să priveşti viaţa ca pe o simplă coliziune de particule e o alegere care presupune să elimini căutările despre sensurile şi înţelesurile lumii.

Şi ce poţi pune în loc? Care mai e scopul (şi farmecul) vieţii fără credinţa că fiecare lucru pe lumea asta are un rost?

Şi apropo...crezi că decizia asta îţi aparţine?

Etichete: